Rectorii din cadrul Alianței EURECA-PRO se întâlnesc sptămâna viitoare la Nancy, în Franța, pentru a discuta despre etapele care au fost parcurse în proiectul aflat în derulare.
Rectorul Universității din Petroșani, Sorin Radu, a anunțat că va participa la eveniment.
Ne bucurăm că avem ocazia mai discutăm niște detalii vizavi de etapele care s-au derulat și să stabilim etapele care urmează în acest proiect. Voi merge în întâlnire, la Universitatea Lorraine. Acolo voi participa la festivitatea de final a anului trecut împreună cu toți rectorii. Și tot acolo, vom avea, în luna mai, Săptămâna EURECA- PRO, unde vom analiza etapele pe care le-am parcurs și ce etape abordăm în viitor”, a declarat rectorul Universității din Petroșani.
EURECA-PRO este o alianță care reunește nouă universități din Austria, Germania, Grecia, Polonia, Belgia, Franța, Spania și România.
EURECA- PRO are finanțare până în 2027. După aceea trebuie să continuăm cu ceea ce am implementat, adică master și licență în limba engleză în domeniul Consumului și Producției Responsabile. Și să dezvoltăm sistemul de diplome multiple, de diplome europene, care este iarăși un scop al tuturor al alianțelor de universități europene. Având bazele pregătite, până atunci poate va ieși legislația europeană, corelată cu legislațiile naționale, ne vor permite ca să eliberăm și asemenea diplome europene, care să facă mai simplă recunoașterea, deși ele sunt recunoscute și acum sau măcar diplome double, dacă ai făcut studii în minim două universități europene”, a mai declarat rectorul Sorin Radu.
Declinul mineritului din Valea Jiului și din întreaga Românie a devenit atât de cunoscut încât foarte multă lume își dă cu părerea pe acest subiect. Universitatea din Petroșani s-a încăpățânat însă să pregătească în continuare ingineri mineri. Absolvenții instituției de învățământ superior de la acest profil își găsesc de lucru și în țară, dar mai ales pe alte meleaguri ale globului. Rectorul Universității din Petroșani, Sorin Radu, explică motivația continuării tradiției pregătirii de ingineri mineri.
”Foarte multă lume spunea de ce mai pregătiți ingineri mineri, pentru că mineritul e în scădere. Mineritul din Valea Jiului e în scădere, dar mineritul european și mineritul mondial sunt în creștere. Nu ne mai gândim numai la cărbune, ne gândim la cărbune pentru Asia, plus Federația Rusă, plus Germania (care a început să redeschidă cariere), Cehia, Ungaria. Dar peste tot în lume, în special țările care au zăcăminte de metale rare, lucrează intensiv pentru exploatarea acestora. Datorită evoluției tehnologiilor bazate pe aceste elemente, pe aceste minerale rare sau metale rare, pe care le regăsim la tot pasul. Fie că vorbim de telefon, de televizor, de mașină electrică, mașină convențională, toată aparatura de uz casnic, tot ceea ce înseamnă comenzile la orice sistem pe care îl folosim înseamnă utilizarea unor asemenea resurse. Și mai sunt și alte exemple”, a explicat rectorul Universității din Petroșani.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă este istorică, dar și o lecție de comunicare predată întregii lumi.
Printre cei mai limitați, politicienii români ar avea cel mai mult de învățat.
Este însă aproape sigur că nu vor învăța nimic. Dimpotrivă. Vor persista în comunicarea de secol XIX cu care s-au acomodat și la care nu vor să renunțe nici în perspectiva pierderii alegerilor.
Perseverența, siguranța de sine aproape excesivă, comunicarea ideilor în propoziții simple, fără prea multe înflorituri, invitarea unor personalități alături de el sunt doar câteva din lucrurile arătate de Trump pe parcursul campaniei.
Aș mai adăuga și discursul de învingător la lecțiile de învățat pentru politicienii români.
Despre prezența familiei și a colaboratorilor apropiați pe scenă alături de președintele ales aproape că nu mai trebuie să vorbesc, deoarece vorbește de la sine.
Toate aceste lucruri, alături de multe altele, fac dintr-o campanie una de succes.
Sunt însă politicienii români pregătiți pentru înțelegerea unor astfel de lecții?
Există oameni peste care anii trec fără a lăsa prea multe urme în modul lor de gândire și acțiune.
Un astfel de exemplu este Mircea Geoană.
Cuiul lui Pepelea pentru el pare a fi comunicarea, pe care vrea în continuare s-o exercite, deși îi dă mari bătăi de cap.
Înainte de a desface mai amplu prestația sa din scandalul Mănescu și al vizitelor la Moscova, trebuie să remarc un alt personaj. Unul care ar fi trebuit să-l ajute, dar mai mult îl înfundă.
Este vorba despre Alina Achim, purtătoarea de cuvânt a Mișcării ”România Renaște”. Adică, chipurile, om de comunicare.
Într-o intervenție la Digi 24, aceasta a dezvoltat un nou tip de comunicare. Comunicarea ”ce relevanță are?”. Așa s-a gândit ea să răspundă întrebărilor moderatorului și ziariștilor prezenți în studio.
În viziunea Alinei Achim rolul unui purtător de cuvânt nu este să explice cât mai bine ce este întrebat și să ajute la îmbunătățirea imaginii candidatului, ci să fie lămurit în privința relevanței unei chestiuni sau a alteia.
Ori dacă purtătorul de cuvânt e extraordinar de slab, cum poate fi candidatul?!
După prestația execrabilă a doamnei a urmat comunicarea plină de erori și blocaje a lui Mircea Geoană. În loc să explice cât mai clar (cum a refuzat cu obstinație până acum) care este legătura lui cu Rareș Mănescu și de ce a făcut vizite la Moscova, el a aplicat dictonul ”ba, pe-a mă-tii” (așa s-o fi făcând la NATO).
Total greșit, el a găsit de cuviință să îl acuze pe jurnalistul de investigație Attila Biro de comploturi internaționale, pe care, chipurile, le-a găsit el în presa străină.
Unde o fi învățat Mircea Geoană o astfel de comunicare mi-e foarte greu să înțeleg. De fapt, sunt aproape sigur că el nu înțelege nici acum limitele comunicării unui om aflat într-o postură de candidat.
Problemele sale legate de comunicare l-au făcut să piardă alegerile în 2009. Și atunci ca și acum blocajele sale când vine vorba de Moscova au fost de neînțeles pentru orice urmăritor.
Ce a obținut din toate astea?
Cel mai probabil, foarte mulți români, care ar fi luat în calcul să pună ștampila pe numele lui, s-au răzgândit și au spus și câteva vorbe de ocară printre dinți.
Ei își vor aminti mulți ani cum un om căruia viața i-a oferit nenumărate șanse s-a autosabotat în mod repetat, când a fost în preajma unei funcții înalte.
Mircea Geoană este de departe cel mai mare eșec de comunicare din istoria postdecembristă.
Urmăresc de ani buni politica europeană și am avut ocazia să mă întâlnesc cu unii politicieni care ne reprezintă la Bruxelles și Strasbourg.
Contrar a ceea ce cred mulți români, avem și câțiva politicieni care sunt bine văzuți la nivel european.
În acest weekend am văzut un interviu al Roxanei Mînzatu, desemnată comisar european pentru portofoliul „Oameni, Competențe, Pregătire” și vicepreședinte executiv al Comisiei Europene.
Mulți și-au dat cu părerea despre dânsa, însă mie mi-a lăsat o impresie bună.
Pare o femeie asumată și hotărâtă să facă treabă.
Și are și șansă, fiind pentru prima data când România deține o poziție de vicepreședinte executiv.
Sigur că, după ce va trece de audierile din Parlamentul European, mingea va fi în totalitate la ea. Iar renumele și-l va face sau nu, în funcție de implicare, de prezența publică.
Până acum, comisarii noștri europeni au fost mai degrabă niște fantome, așa cum sunt și mulți europarlamentari.
Personal, am văzut-o pe doamna Mînzatu prima dată chiar în Valea Jiului, la Petrila, la un eveniment dedicat fondurilor europene. N-a vorbit rău și a părut stânjenită de laudele excesive care i-au fost adresate.
Nu avem, însă, nicio garanție că va fi mai bună decât predecesorii săi, dar nici nu cred că trebuie să credem că va fi neapărat mai slabă. Nu încă. Avem timp cinci ani.
De notat în acest moment este că va fi șefă peste 235 de miliarde de euro, ceea ce nu e de ici de colo. Dar nici nu-i poate trimite în România.
