Archive: Autor: Nicu Tasca
Omul cu cel mai mare salariu din județ se plânge că are salariu mic
Mare e grădina Domnului! Și în mulți sar gardul comunicării publice.
Cel mai bun exemplu este de săptămâna aceasta, când guru de INSEMEX a intrat în trepidații. Asta după ce la o privire mai atentă aruncată asupra activității celor care conduc institutul au început să se vadă petele.
Artur Găman, încă director al INSEMEX, și-a sunat acoliții din presă, după ce Jurnalul Văii Jiului a pus lupa pe el și a dezvăluit marele secret care îl ține în scaun, precum și cât de prost poate să comunice.
Nu, nu vă gândiți la carnetul de partid! Ci la alte documente.
Acoliții au simțit miros de bani și au început să îl adulmece, punându-I la picioare totul (știri, emisiuni articole). Așa am ajuns și noi, muritorii de rând, să vedem în toată splendoarea sa un guru al cărui discurs este jignitor pentru toți cercetătorii din România și nu numai.
După ce ne-a delectat cu expresii de genul ”cel mai principal” și a pus în aceeași frază ”din păcate” și ”datorită”, Artur Găman ne-a anunțat că și-a ”antamat” cu moderatorul emisiunii o serie de subiecte, asta deși a vrut să spună că le-a cumpărat.
Ca să merite banii în totalitate, a fost lansată și o întrebare anemică legată de salarii (semn clar că emisiunea trebuia să se adreseze în special angajaților INSEMEX cam șovăitori după articolele de pe jvj.ro și prietenilor invitatului).
Atunci a fost lansată bomba.
Incurajat în cel mai obedient mod posibil, Găman a început să se plângă. Are salariu… mic.
Și el și subordonații.
M-am frecat la ochi și am dat înapoi.
Omul cu cel mai mare salariu din județul Hunedoara spune că are salariul mic.
La fel și angajații institutului la care nu te poți angaja decât cu recomandare ”de sus” tocmai pentru că e bătaie pe bani. (Asupra acestui subiect voi reveni în curând.)
Incredibil!
Am dat cu mouse-ul să îi mai văd o dată declarația de avere. Poate și-o fi donat banii săracilor, m-am gândit.
Gurul era plătit de două ori de INSEMEX. În 2018. Ultima sa declarație de avere este din septembrie 2019.
O dată pentru funcția de director. Cu aproape 400.000 de lei. Și a doua oară ca președinte al Consiliului de Administrație….
Cum unde?
Tot la INSEMEX, doar e guru, nu?
Cu aproape 24.000 de lei.
Ca să înțelegeți și mai exact, trebuie să știți că există o tradiție a creșterii anuale a salariilor în INSEMEX, așadar cifrele acestea sunt mult mai mari în 2021.
Mi se pare puțin pentru un adevărat guru! Foarte puțin!
Mă și mir că are cu ce să cumpere combustibil pentru cele două mașini (e o glumă, desigur, el fiind plimbat cu mașinile de lux ale institutului) și să încălzească cunoscutul viloi de 200 mp, apartamentul și casa de vacanță. Asta deși a putut să mai pună și deoparte și 250.000 de lei. În 2019.
Asta da comunicare!
Vă dau un mare Like!
Țineți-o tot așa!
Vorba lu’ Tașcă – Realitățile săptămânii – 05 februarie 2021. Ediția IV, sezonul 2021
Când munții de bani nu țin loc de comunicare
În ultimele zile, atât eu, cât și sociologul Valentin Fulger, am găsit de cuviință să scriem articole critice la adresa INSEMEX și a conducătorilor lui.
Am făcut asta plecând de la evidența că institutul în care te angajezi doar pe bază de relații grele a ajuns într-o lumină nefavorabilă, din pricina faptului să s-a crezut protejat și a sfidat permanent opinia publică.
Au făcut-o în momentele cele mai încărcate de emoție, mai exact în toate cercetările pe care institutul le-a efectuat în urma unor tragedi în care au murit oameni.
Deși încasează aproape 100.000 de euro pe an, la vedere (vă las pe dumneavoastră să vă imaginați câte zerouri au cifrele neștiute), directorul Artur Găman a dat dispoziție subordonaților să facă repede un text pe care să-l trimită presei prietene.
Evident, subordonații s-au executat și au făcut un text în care ne anunță că INSEMEX lucrează la un ghid de bune practice pentru spitale.
Abia acum?
Cam târziu, domnule Găman!
Dincolo de asta, exercițiul de comunicare al lui Găman & Co. este la fel de straniu cum e toată prestația de până acum.
Pe lângă faptul că e scris într-un stil comunist tipic (cu o limbă de lemn de aceeași sorginte), textul nesemnat ne anunță, de fapt, că în conturile INSEMEX va mai intra un purcoi de bani (se știe că prestațiile INSEMEX au prețuri prohibitive).
De data aceasta de la Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Adică tot de la o instituție a statului, care are, la rândul ei, mari probleme de imagine, la fel ca prestatorul său.
Ceea ce uimește în scurtul text (nu-i pot zice comunicat) este că afacerea miroase urât, deoarece ni se spune că INSEMEX va trimite ”recomandările minimale” până… mâine.
Carevasăzică, le avea dinainte, dar nu le-a făcut publice pentru că a așteptat să găsească un plătitor. Deloc întâmplător, l-a găsit.
Dar să nu credeți cumva că se va închide și prestația. Nuuuu!
Contractul va continua (foarte probabil și plățile) recomandările minimale ”urmând a fi dezvoltate și completate într-o etapă ulterioară în cadrul ghidului de bune practici”.
Cât despre textul de la care am plecat, pot să vă spun că a apărut în două publicații (nu cred să fi fost trimis și către altele). În una dintre acestea, a fost ilustrat cu poza directorului Găman, ca un omagiu, dar atribuindu-i-se și un citat din textul care nu e semnat.
Felicitări, domnule director!
Imaginea INSEMEX începe să pălească
După ce a fost prezentat ani la rând ca un mare pol (fără ca cineva să știe de ce) al Văii Jiului, imaginea Institului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX) a început să pălească.
Dar s-o luăm cu începutul.
INSEMEX-ul a beneficiat de oarecare imagine (plătită) în unele publicații, mai ales locale, fără a se știi exact ce stă la baza acesteia. Erau mai mult laude care aduceau aminte de triștii ani ‘50, când era în vogă oficiosul Scânteia.
Se vorbea despre un corp de cercetători, în frunte cu bogații conducători ai institutului, fără a se spune exact ce au cercetat și mai ales ce au descoperit.
Lăudătorii mai vorbeau și despre conturile grase ale institutului care aparține (cui credeți?) chiar statului, fără a se fi publicat vreodată o cifră.
E drept că bogăția se vede în sediul luxos, mașinile care aparțin institutului, dar mai ales în opulența pe care o afișează cei care l-au condus și îl conduc.
Dar să nu credeți cumva că mai marii institutului sunt niște comunicatori desăvârșiti.
O, nu. Dimpotrivă!
Sunt de o opacitate ieșită din comun. Poate și de aceea lăudătorii se chiunuiau ceva până să găsească ceva de prezentat publicului din Valea Jiului.
Despre cei care lucrează acolo se știe doar că unii sunt copii de ștabi locali, iar restul…
Cercetările exploziilor secrete și… cam ciudate
Numele INSEMEX apare prin presa centrală atunci când se produce o explozie sau un incendiu. În general cu morți.
Atunci specialiștii vin să cerceteze. Și cercetează cu lunile. De zile.
De multe ori, rezultatele au fost privite strâmb de multă lume, dar nimeni nu s-a aplecat prea mult asupra lor.
Acum, două incendi s-au produs în spitale din România la un interval de timp relativ scurt.
Evident, INSEMEX a fost chemat să cerceteze în ambele cazuri.
Numai că, între cele două e o distanță de mai bine de două luni. Mai exact două luni și jumătate, în care specialiștii INSEMEX n-au putut realiza o expertiză computerizată (adică făcută de computer). O expertiză ale cărei rezultate puteau duce la implementarea unor proceduri care să fi dus la salvarea de vieți.
Adică să nu mai moară nimeni la Institutul Matei Balș.
Dar cine îi poate grăbi pe specialiști?
Opinia că se cam trage de timp s-a răspândit cu repeziciune în mass-media românescă, iar într-o clipită toate pupăturile în partea dorsală ale obedienților de casă au ajuns să nu mai valoreze două parale.
Al dracu’ și PR-ul ăsta!
P.S. Imaginea palidă a INSEMEX va fi abordată și în emisiune ”Vorba lu’ Tașcă” de vineri, de la ora 18,00. Nu ratați!