Responsabilitatea socială a corporațiilor (abreviat CSR, după forma din limba engleză Corporate Social Responsibility) este la un nivel extrem de scăzut în România.
Ca și comunicarea, responsabilitatea socială le este străină multor oameni de afaceri, indiferent de mărimea companiei pe care o conduc, la fel cum le este străină și multor nababi pe banii statutului.
De fapt, în România, responsabilitatea socială este pusă în practică doar de mari companii (în special multinaționale), care au adus și acest know how, odată cu managementul lor.
Cei mai mulți oameni de afaceri nu cunosc și nu practică nicio formă de responsabilitate socială. Ei nu cred că datorează ceva comunității în care și-au dezvoltat afacerile.
Unii ajută cazuri sociale. Foarte bine!
Dar responsabilitatea socială este mai mult de atât. Ea ar trebui privită ca un beneficiu adus mai multor oameni din comunitate, dacă nu chiar întregii comunități.
Dar cine să se mai gândească la comunitate când are de condus o activitate?
Ca și în ceea ce privește comunicarea, foarte puține companii au oameni specializați pe responsabilitate socială în interiorul lor.
Acest lucru se poate vedea și mai clar dacă vă veți uita câte firme au direcționat bani către ONG-uri, chiar și pentru a folosi unele înlesniri fiscale.
Și atunci putem spera să avem comunități dezvoltate și o societate civilă puternică. Nu prea.
P.S. Un exemplu îmi vine în cap acum. Ați auzit vreodată ceva despre responsabilitatea socială a INSEMEX? Nici nu veți auzi. Pentru că specilitatea lor este alta. Voi reveni.
0 comments