Prima zi a lunii iulie.
Pedalam liniștit, cu gândul doar la noul meu record de distantă (peste 60 km), când un sunet prelung de claxon îmi atrage atenția (de sunete scurte avusesem parte toată ziua).
Îmi arunc ochii și văd o mică aglomerare de mașini și un cameraman care își vedea de treabă.
De pe o stradă laterală ieșea un alai de nuntă.
În fruntea lui, cel care claxona puternic (după obiceiul local). Un cap tractor de TIR conducea alaiul. Era mașina miresei și a mirelui, cred eu.
Am trecut mai departe. Însă imaginea m-a urmărit toată ziua, ba chiar și azi, până când am găsit resurse de timp pentru a face cunoscut cazul și a-l împărtăși cu voi, cititorii mei.
Probabil mirele își câștigă existența ca șofer de TIR. Și îi e atat de drag, încât nu s-a putut lipsi de obiectul muncii nici în ziua căsătoriei.
A fost și o dorință de a epata (nu aș fi scris un rând dacă era vorba despre o nuntă banală). Epatarea e tot mai prezentă în societate. Mai ales la nunți. Ba un manelist celebru, ba mașini foarte scumpe, ba chiar un elicopter au fost prezențele ultimilor ani, în Valea Jiului.
Capul tractor, deși pare mai ușor de adus la o nuntă, n-a fost folosit până acum.
Dar am trăit s-o văd și pe asta. În prima zi a lunii iulie. Anul de grație 2017.
Dumnezeu știe ce va mai urma!
0 comments